SS 01: Dincolo de decalajul de gen. Costurile economice și sociale ale inegalității
Organizatori: Marinela ISTRATE, Raluca Ioana HOREA ȘERBAN, Haralambie ATHES
În iunie 2026 intră în vigoare, în România, Directiva (UE) 2023/970, un proiect de lege care vizează inclusiv transparența salarială. Acesta obligă companiile să asigure egalitatea de remunerare, să publice criteriile salariale și să permită angajaților să compare salariile pentru a elimina discriminarea. Obiectivul principal este eliminarea diferențelor de remunerare (gender pay gap) dintre femei și bărbați care prestează o muncă egală sau de valoare egală. Lipsa de transparență salarială a fost identificată ca unul dintre principalele obstacole în calea eliminării diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, care rămâne de aproximativ 11%. Aceasta înseamnă că femeile câștigă, în medie pe oră, cu 11% mai puțin decât bărbații, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare (date Eurostat 2025), ceea ce are un impact pe termen lung asupra calității vieții femeilor, asupra riscului lor de sărăcie și asupra decalajului persistent în materie de pensii, care este de aproximativ 25% în UE.
Este incontestabil faptul că, în ultimele decenii, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește egalitatea de gen. Cu toate acestea, România mai are un drum lung de parcurs. Progresul a fost inegal, societatea românească s-a confruntat cu numeroase provocări, în unele aspecte a făcut un pas înapoi si s-a pus in evidenta cât de înrădăcinată este problema inegalității de gen în viața publică și privată. Deși Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați pentru perioada 2022 – 2027 a fost adoptată acum 3 ani, România aliniindu-se astfel politicilor europene și internaționale și beneficiind de fonduri europene pentru proiecte în acest domeniu, rezultatele întârzie să apară. Putem afirma că, în ritmul în care societatea românească avansează în eliminarea decalajelor de gen, femeile din România se vor confrunta și în viitor cu numeroase aspecte ale inegalității.
Sesiunea specială își propune să examineze unele dintre cele mai presante provocări din domeniu, atât din perspectivă locală, cât și din cea regională, națională si europeană. Vom avea ocazia să ne implicăm în dezbateri și discuții despre disparitățile de salarizare de pe piața forței de muncă, despre prezența femeilor în viața politică, academică și culturală a României, despre sărăcia care afectează îndeosebi femeile, vom aborda subiecte vechi din perspective noi, împărtășind propriile experiențe și contribuind la avansarea conversației privind egalitatea de gen.
SS 02: Hazard, vulnerabilitate și risc de dezastre la intersecția dintre Geografia fizică și Geografia umană
Organizatori: Cosmina ALBULESCU, Adrian GROZAVU, Ionuț MINEA, Marinela ISTRATE
Riscurile naturale și antropice constituie tematici de actualitate atât în comunitatea academică, cât și în media și societatea civilă. Această vizibilitate notabilă nu este întâmplătoare: frecvența și impactul hazardurilor au crescut în ultimele decenii, afectând în mod negativ comunitățile umane, infrastructura și ecosistemele. Riscurile rezultă din interacțiunea a trei componente fundamentale: hazard, vulnerabilitate și expunere. Înțelegerea acestei triade conceptuale necesită o abordare ce integrează atât aspecte specifice Geografiei fizice, cât și Geografiei umane.
Reducerea Riscului de Dezastre (Disaster Risk Reduction) s-a conturat ca domeniu științific și operațional la intersecția dintre Geografia fizică și Geografia umană, valorificând atât particularitățile, cât și convergențele conceptuale și metodologice ale celor două tradiții de cercetare. În cadrul cercetării riscului, analiza proceselor și factorilor fizici care influențează producerea hazardurilor este inerent complementară analizei dimensiunilor fizice, socio-economice, culturale și instituționale ale vulnerabilității. Această convergență reflectă o necesitate epistemologică reală: riscul de dezastre nu poate fi înțeles, cuantificat sau redus în absența unui cadru analitic integrat, care cuprinde deopotrivă dimensiunile fizice și sociale ale sistemelor expuse.
Sesiunea specială de față își propune să reunească cercetători și practicieni din domeniul Geografiei și al disciplinelor conexe pentru a explora, dezbate și aprofunda această intersecție disciplinară. Sesiunea se va desfășura în limbile română, engleză și franceză. Lucrările acceptate pot cuprinde, dar nu se limitează la tematici precum:
- Desfășurarea și caracteristicile hazardurilor naturale sau antropice
- Investigații multi-hazard axate pe interacțiuni între hazarduri
- Multidimensionalitatea vulnerabilității
- Dinamica vulnerabilității în contexte de hazard unic sau multi-hazard
- Analize de risc
- Investigații multi-risc
- Impactul hazardurilor naturale sau antropice
- Analize forensice ale dezastrelor
- Scenarii de dezastru și instrumente de modelare prospectivă
SS 03: Les transitions énergétique et numérique peuvent-elles sauver les territoires non métropolitains ou périphériques ?
Organizatori / Organisers / Organisateurs: Jean-Paul CARRIÈRE, Mario CARRIER, Abdelillah HAMDOUCH, Corneliu IATU
Sous l’effet combiné de la concurrence mondialisée depuis les années 1970, dans de nombreuses régions en Europe comme en Amérique du Nord et ailleurs, les territoires non métropolitains ou périphériques ont subi des vagues continues de désindustrialisation et d’effritement des bases de leur développement économique, voire de leur capacité à continuer de « faire territoire ». Alors que cette dynamique de déclin semblait, il y a quelques années encore, inéluctable, de nouvelles perspectives de redynamisation potentielle apparaissent désormais de plus en plus tangibles, notamment à la faveur des opportunités de réindustrialisation ouvertes par les transitions énergétique et numérique en cours. Elles offrent en effet à ces territoires des voies de « nouveau départ » via une diversification de leurs activités économiques se démarquant de leurs spécialisations initiales (diversification au moins en partie non liée). Que ce soit sous l’impulsion de politiques nationales ou régionales ciblées sur ces territoires, de l’action d’acteurs privés de ces secteurs souhaitant reconfigurer la localisation de leurs activités, ou plus vraisemblable d’une conjugaison de ces deux dynamiques, il semblerait qu’un mouvement plus favorable aux territoires périphériques ou d’échelle non métropolitaine se dessine aujourd’hui de plus en plus clairement dans certaines régions. L’une des explications pourrait être liée à la capacité de ces territoires à offrir des avantages de localisation basés sur des facteurs relativement traditionnels tels que la disponibilité de foncier en quantité et peu onéreux, malgré les exigences de sobriété foncière qui s’expriment à travers des restrictions réglementaires ou législatives ; ou encore la présence de maind’oeuvre qualifiée ou de ressources minières ou naturelles spécifiques, recherchées par les industries numériques et énergétiques.
Les communications attendues pour cette session spéciale pourraient autant contribuer à mieux conceptualiser ces dynamiques de diversification non liée qu’à illustrer par des cas empiriques des trajectoires territoriales permettant de mieux documenter ces processus de réindustrialisation « par le haut ».
