Proiectul

Alunecările de teren sunt procese geomorfologice foarte răspândite care modelează suprafața terestră și creează forme de relief specifice. Ele sunt considerate pe bună dreptate ca hazarde cu efect negativ asupra societății umane. Podișul Moldovei este un areal de deal și podiș reprezentativ al României unde alunecările de teren reprezintă un fenomen cronic. Alunecările de teren sunt în general foarte vechi, Holocene, pe alocuri posibil și Pleistocen superioare, reactivate intens pe parcursul Holocenului și în perioada recentă, Antropocenă. Aceste areale reprezintă un spațiu în care foarte multe vetre de sat sau de oraș s-au dezvoltat, de aceea riscul de distrugere a infrastructurii este ridicat. Pe parcursul timpului însă alunecările au creat situații topografice care au fost favorabile populării și care au fost utilizate pentru a crea o cronologie relativă a procesului de alunecare la nivelul Podișului Moldovei. În aceste locații s-au păstrat situri arheologice de mare importanță (situl de referință pentru Cultura Cucuteni de exemplu) care după încetarea locuirii au fost afectate de alunecări de teren. Acestea reprezintă un factor de risc major pentru aceste situri arheologice. Rămășițele arheologice reprezintă elemente de patrimoniu cultural fundamental pentru identitatea unei națiuni, iar în cazul Podișului Moldovei acestea sunt intens afectate de alunecările de teren. În condițiile menționate este de un real interes științific teoretic și aplicativ studiul relațiilor existente între siturile arheologice și alunecările de teren. Acesta a fost realizat din punct de vedere teoretic la nivelul a 9 situri, din peste 35 de situri identificate în Podișului Moldovei. Dintre aceste situri pe locuri fruntașe în ierarhizare se remarcă siturile de geo-patrimoniu Versantul Băiceni și Valea Bahluiețului la Costești. Situl de geo-patrimoniu Valea Bahluiețului la Costești cuprinde teritoriul satului Costești unde versanții Bahluiețului sunt afectați de alunecări de teren produse la finele Pleistocenului. Masele alunecate rezultate sunt reprezentate de depozite intens deranjate care conțin gresii și argile așezate peste depozitele de luncă. Acestea nu aflorează dar sunt decelabile din datele geofizice. După producerea alunecării Bahluiețul a incizat masa alunecată, după care a depus depozite de luncă. O ulterioară adâncire a acestuia a determinat apariția a două insule prin autocaptare de meandru și a transformat fostele depozite de luncă în depozite de terasă. După dezvoltarea unui sol pe depozitele de luncă a avut loc așezarea populației cucuteniene acum 6500 ani BP. Această dezvoltare policiclică are potențialul de a fi cea mai completă suită geomorfologică din Podișul Moldovei din ultimii 50 000 de ani, respectiv de la finalul Pleistocenului și începutul Holocenului. Cartarea geomorfologică și datarea absolută cu radiocarbon și OSL a fiecărui reper temporal din evoluția acestui sit ar crește valoarea științifică actuală și ar permite clasificarea acestuia ca arie protejată de interes național, atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere arheologic. În același timp ar fi prima reconstrucție paleogeografică realizată pentru perioada menționată la nivelul Podișului Moldovei, aducând contribuții importante la imaginea evoluției geomorfologice cuaternare a României și Europei în cadrul evolutiv global.

Landslides are widespread geomorphologic processes that shape the earth surface and are creating specific landforms. These processes are geomorphological hazards with negative effects on human society. The Moldavian Plateau is a lowland hilly area representative for Romania where landslides are a chronic phenomenon. In this area the landslides are very old, from the Holocene or even the Pleistocene period, and were reactivated intensively during the Holocene and in recent times, during the Antropocene. The landslided areas are a space where many villages or cities developed during the time, and this is the reason why the destructive potential of landslides could have negative influences on human society. In the same time, in ancient periods landslides have shaped a landscape with inaccessible escarpments tens of meters high, providing to the old populations panoramic and naturally defensive places to build their fortified settlements, used to assess the relative chronology of landslides during the Holocene. These locations are important heritage sites for Romanian identity where landslides developed after the population dissapearence and represent a major risk factor for these archaeological sites. Considering these conditions is of a real scientiphic and practical interest to study the compelx interactions that existed between archaeological heritage sites and landslides. This study was perofmed on nine such sites from a list of 35 idenitfied sites al over the Moldavian Plateau. Băiceni Hillslope and Bahluieț Valley at Costești geoheritage sites were selected as the most representative geoheritage sites of the Moldavian Plateau. The Bahluieț Valley at Costești village contains the area of the valley hillsopes where two massive slope failures created a landslide body which was incised by the Bahluieț River and in which developed incised meanders and has a hummocky topography. Near the present river channel due to meander cut-off, two mounds appear in the present day topography, one hosting the Chalcolithic fortified settlement. This polycyclic evolution have the potential to be the most complete geomorphological suite from the Moldavian Plateau form the last 50 000 years, respective from the Upper Pleistocene to the Holocene. The geomorphological mapping and the absolute dating with radiocarbon and OSL methods of every temporal step of the evolution will increase the scientific value and would allow the classification of this geoheritage site as a protected area of national interest, from a geographical an a archaeological point of view. In the same time it would be the first paleogreographical reconstruction of the mentioned period from the Moldavian Plateau, giving valuable contribution to the geomorphologic evolution of the Romanian and European quaternary evolution in the global framework.

Echipa

Lect. dr. Mihai NICULIŢĂ

Departamentul de Geografie, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Obiective

  • Datarea absolută (precisă) a alunecării de teren Pleistocene ce afectează Valea Bahluiețului în aria satului Costești
  • Datarea absolută a etapelor de incizie fluvială în masa alunecării de teren
  • Cartarea geomorfologică a Văii Bahluiețului în aria satului Costești
  • Relevarea evoluției geomorfologice Pleistocen-Holocene a Văii Bahluiețului în aria satului Costești
  • Evaluarea sitului de geo-patrimoniu Valea Bahluiețului în aria satului Costești și a riscurilor de degaradare
  • Rezultate

  • Încadrarea geocronologică a alunecării de teren Costești în cadrul Pleistocenului
  • Relevarea cronologiei inciziei Bahluiețului în corpul de alunecării de la Costești
  • Fundamentarea sitului de geo-patrimoniu Valea Bahluiețului la Costești ca sit de importanță națională
  • Fundamentarea unui plan de protecție și amenajare a sitului cu scopul de protecție al acestuia și de încadrare în circuitul turistic național
  • Declararea sitului de geo-patrimoniu Valea Bahluiețului în aria satului Costești ca punct de interes
  • Rezultate parţiale